Grupe noi

Data: 1/04/2014 Suntem pe ultima sută de metri pentru stabilirea orarului pentru grupa de vârstă 7-8 ani. Dacă doriţi să înscrieţi copilul, acum este momentul. Zilele acestea ne punem de acord cu părinţii privind ziua din săptămână şi ora de desfăşurare a cursului. Vă aşteptăm alături de noi!
mai mult

Lecturi de primăvară

Data: 26/03/2014 Magnoliile sunt o simfonie de culori şi pomii toţi se întrec în flori. Vă propunem să ne bucurăm de primăvară în lumi de poveste cu “Cartea junglei” de Kypling. Ne vedem în curând să ne apucăm de treabă!
mai mult

Despre evoluţia sensurilor cuvintelor

Data: 21/03/2014 Cum se mai potrivesc lucrurile … Săptămâna trecută am discutat cu copiii despre evoluţia sensurilor de-a lungul timpului, despre purism şi despre modificări morfologice suferite de unele cuvinte. Ca şi cum ne-am fi vorbit, revista “Dilema” publică în această săptămână articolul doamnei Rodica Zafiu despre cuvântul “mitocan”, articol din care publicăm un fragment pentru a vă trezi interesul. Nu-i aşa că este o discuţie fascinantă? “Toată lumea ştie, desigur, care este originea cuvîntului mitocan (derivat de la termenul bisericesc mitoc, metoc sau metoh „mînăstire subordonată“, intrat în română prin slavonă, dar de origine grecească: metóhi). […] Cuvîntul e atestat tîrziu, în secolul al XIX-lea, primii autori care îl folosesc sugerînd o legătură a sa cu toponimia populară a Capitalei. Actul de înregistrare al termenului e nuvela lui Nicolae Filimon Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala (1861), în care un personaj declară „Numeşte-mă amploiat, om de litere, proprietar etc., dar nu mă trece între mitocani, căci sînt fecior de boier“. În notă, autorul explica: „Sub nume de mitocani, popolul de jos înţelege pe dulgheri, zidari şi alţi meseriaşi, ce locuiesc pe la mahalale şi mai cu seamă pe la metohul din Dealul Spirii, de unde derivă chiar numele de mitohani.“ Ar fi fost aşadar vorba nu de metoc în genere, ca emblemă a marginalităţii, ci de reperul unei zone cu renume relativ prost a oraşului: Biserica Spirei (Spirea-Veche), construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi care a fost într-adevăr metoc al Mitropoliei, pe terenul căruia fusese construită, apoi al unei mănăstiri de la Muntele Athos. În Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă (2003), Adrian Majuru descrie zona rău famată a Podului Calicilor, extinsă treptat spre Dealul Spirii (p. 67). Mulţi dintre cei care au scris despre istoria Bucureştiului vorbesc de renumele unora dintre mahalale: „a Tirchileştilor din Dichiu şi a Jarcaleţilor din Spirea Veche, şi unii şi alţii avînd faima de cei mai straşnici bătăuşi“ (G. Costescu, Bucureştii vechiului Regat, 1944, p. 33). În dicţionarul său din 1939, A. Scriban citează expresia mitocan din dealu Spirii, dar evocă pentru explicarea originii alte metocuri: „după locuitorii de pe lîngă fostu mitoc al Rîmnicului în Bucureşti, unde e astăzi Ateneu[‘], şi de pe la biserica Ceauş Radu.“ Denumirea unei mahalale după biserică era larg răspîndită în trecutul bucureştean. Iar toponimia urbană a Bucureştiului a produs etichete sociale şi morale în trecut – de la craii de...
mai mult

Cu nasul în Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM 2)

Data: 17/03/2014 Am găsit cuvântul căutat. Este puţin diferit de cum îl ştiam noi. Am văzut şi cum se accentuează corect. Am înţeles şi care este pluralul. Minunată carte este DOOM 2! Promitem să o folosim de câte ori avem...
mai mult

Portretul literar

Data: 10/03/2014 Astăzi ne încercăm puterile cu portretul literar. Vom face cunoştinţă cu mai multe personaje şi cu stiluri diferite şi vom încerca, la rândul nostru, să creăm un portret după un model dat. Şi asta nu este tot! La sfârşitul modulului vom reuni cele mai reuşite compoziţii în revista grupei noastre. Ţineţi-ne pumnii!
mai mult

De ce ne miră rezultatele la simulări

Data: 3/03/2014 Conform ministrului Educaţiei, citat de România TV, rezultatele la simulările pentru Evaluarea Naţională sunt foarte slabe : “Am primit primele rezultate la simulările clasei a VIII-a, undeva în jurul a 50% au luat note peste 5. E un procent mic, dar e un procent care reprezintă un semnal că elevii mai au câteva luni până la examenul real.” În general, în calitate de părinţi, suntem preocupaţi să le asigurăm copiilor sprijin la matematică, să le asigurăm cursuri de limbi străine şi să îi înscriem la diverse activităţi sportive. Şi este perfect normal. Când însă vine vorba despre limba şi literatura română, părinţii aleg, în general, să se bazeze exclusiv pe şcoală, urmând să caute ajutor suplimentar în clasa a VIII-a. Dar oare compensează meditaţiile din clasa a VIII-a lipsa lecturii, lipsa lucrului pe text, lipsa unor abilităţi de a construi texte (compuneri libere sau rezumat, caracterizarea de personaj, demonstrarea apartenenţei la gen sau la o specie etc.)? Aceste deprinderi nu se nasc peste noapte. Cerinţe precum „formularea adecvată a opiniei despre”, „susţinerea opiniei prin două argumente, valorificând textul”, „adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor, echilibru între componentele compunerii)”, „unitatea compoziţiei”, „coerenţa textului” nu sunt nişte vorbe goale, ci toate aceste aspecte pot fi cuantificate în ciuda impresiei generale că la examenele de literatură subiectivismul este mare. Chiar dacă existenţa acestui subiectivism nu poate fi negată,  notarea se va face întotdeauna având în vedere nişte aspecte precise. Pentru a veni în ajutorul copiilor şi a le netezi calea spre rezultate foarte bune atât la şcoală, dar şi la examenele naţionale, Şcoala de Cuvinte vă propune ateliere de literatură şi de redactare care cultivă toate aceste deprinderi pe baze sănătoase, riguros didactice şi într-un ritm natural. Nu supralicitaţi efortul copiilor pe termen scurt! Alegeţi să le creaţi deprinderi care să le rămână pentru viaţă! Vă aşteptăm alături de...
mai mult