Cei mici sunt fascinaţi de poveşti

Data: 1/05/2014 Cine mai spune că pe cei mici nu-i mai interesează poveştile se înşală foarte tare. Ieri, la cererea publicului de 7-8 ani, am citit şi discutat 3 capitole din “Pinocchio” în loc de unul, cât prevăzusem. Am citit pe roluri, ne-am ridicat de pe scaune şi am interpretat, am explicat şi cu ajutorul imaginilor ca să lămurim ce înseamnă peruca şi cine cu cine s-a luptat, am învăţat cuvinte şi am compus texte noi. Şi ne-am despărţit cu promisiunea de a continua lectura şi exerciţiile pe text data viitoare. Deci succes pe toată linia şi bucuria imensă a întâlnirii cu sufletul minunat al celor mici pe tărâmul vorbelor fermecate şi pline de...
mai mult

Cine se teme de ploaie?

Data: 30/04/2014 Cine se teme de ploaie? Poate alţii mai fricoşi, dar nu copiii cu inimă mare de la Şcoala de Cuvinte! Vă aşteptăm aşadar cu cei mici, să dăm frâu liber imaginaţiei şi să ne delectăm cu poveşti. Astăzi ne întâlnim cu Pinocchio, un băieţel care încearcă să gătească un ou, dar se trezeşte că eliberează un puişor. Şi ca să sfârşim invitaţia în rime: Ne vedem cu toţi şi cu fiecare în parte la binecunoscuta Şcoală Gimnazială de Arte   Sursă foto: Family Camping and...
mai mult

“Ha… Hamuba… Habamu… Habar… n-am, tovarăşe profesor!”

Data: 30/04/2014 “Stratega intră sub bancă. A găsit creionul şi, ghemuită dedesubt, îi roade nervos capătul. Uf, a răspuns altul. Iese… strategic, ştergându-şi absorbită genunchii de praf. „Cine a fost Hamurabi? De unde să ştiu eu? Sunt pierdută, iar se uită la mine! Acum o să scap penarul şi-o să adun toate peniţele, căpeţelele de creion, ascuţitoarea, guma. Până atunci o să răspundă altul…” – Să spun eu? Eugeniţa se răsuceşte cu inocenţă spre vecinul din spate, din stânga, din dreapta. „Eu?” Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică şovăitoare, palidă şi îngaimă cu glasul pierdut: – Ha… Hamuba… Habamu… Habar… n-am, tovarăşe profesor…” Recunoaşteţi textul? Este un fragment din “Hamurab” de Mircea Sântimbreanu, text pe care l-am savurat din plin, l-am întors pe toate părţile şi a constituit punctul de plecare pentru noul nostru concurs de scris compuneri cu caracter hazliu. Sună interesant? Discuţiile noastre sunt mereu vii şi incitante, deci vă invităm alături de noi să împărtăşim...
mai mult

Grupa de 7-8 ani, la Şcoala de Arte nr. 5, de pe 30 aprilie 2014

Data: 29/04/2014 Anunţ important! Miercuri, 30 aprilie, la ora 17.00, vă aşteptăm să începem cursurile cu noua grupa de 7-8 ani, la Şcoala de Arte nr. 5. Pentru a putea pregăti materialele, vă rugăm să vă confirmaţi participarea prin mail sau prin telefon. Vă aşteptăm!
mai mult

Despre calculator şi pierderea empatiei

Data: 7/04/2014 “Computerele sunt în viaţa noastră de mici. Copiii se joacă pe calculator. Ca mijloc de joc, calculatorul duce la izolare. Copiii se joacă pe calculator cu o maşină, nu cu alţi copii. Joaca e, totuşi, un mod de a te pregăti pentru viaţă. Ca şi în lumea animalelor. Gândiţi-vă la un căţel care nu s-ar mai bate cu alţi căţei, ci cu o maşină. Ce-ar ieşi? Ar mai învăţa cum să dea cu lăbuţele, cum să latre? Copiii devin nişte foarte abili mânuitori – mă uit la ei cum le merg degetele când se joacă pe telefon –, dar, dacă e să interacţioneze cu alte persoane, empatia scade. Maşina e maşină, o scoţi din priză şi la revedere! Pe alt copil nu poţi să-l scoţi din priză. Poate vom ajunge acolo, să scoatem copiii din priză când ne-am plictisit. Orice invenţie are fabuloase avantaje şi nişte limite. Unele dintre ele sunt şi greu de afirmat în mass-media” (prof. Ion Bruckner – în interviu preluat de pe www.adevarul.ro)   Sursă foto:...
mai mult

Deosebirea dintre automobil şi cultură

Data: 1/04/2014 “Deosebirea dintre automobil şi cultură constă în aceea că automobilul ţine de verbul a avea, iar cultura – de verbul a fi. Unul implică posesia, cealaltă, fiinţa. Om întreg eşti, nu prin ce posezi, ci prin ce eşti. Acest lucru trebuie lămurit copiilor pe care îi educăm. Mai ales dat fiind faptul că interesul pentru lectură se formează în şcoală. Câţi mai citesc după? Am explicat altă dată de ce pun preţ pe formarea gustului cu pricina: fiindcă nu e un gust natural, înnăscut, transmis prin ADN, ca gustul pentru frumuseţea unei flori. Gustul pentru citit, pentru carte, pentru literatură e unul cultivat şi întreţinut, cu grijă, toată viaţa. De aceea şi are un preţ atât de mare. Citiţi, băieţi, citiţi! N-o să aflaţi pe internet cine a spus asta, mă rog, într-o formă un pic diferită. Dacă v-am făcut curioşi, citiţi şi veţi afla.” (Nicolae Manolescu) Citeste mai mult: adev.ro/n35nh3 Sursă foto:...
mai mult