Ce şi cum mai citesc elevii zilelor noastre

Data: 27/02/2014 Cei mai mulţi dintre noi suntem de acord că, în zilele noastre, copiii nu mai au răbdare să citească. Ajunşi în faţa cărţii deschise, încep să se foiască, devin neliniştiţi şi gândul le zboară în o mie de locuri. Cel mai probabil este rezultatul lumii în care trăim, în care informaţia este la doar un clic distanţă, în care Google face multe lucruri în locul tău, în care jocul video îţi oferă fără efort imaginea lumii alternative pe care nu trebuie să ţi-o mai închipui de unul singur. Dar când calculatorul şi tableta se închid şi copilul este pus în faţa propriilor cuvinte, vocabularul lui este limitat, puterea lui imaginativă abia mai pâlpâie şi cuvintele se nasc cu greutate, de multe ori într-o româno-engleză nenaturală. Conform unei anchete publicate săptămâna trecută de revista “Dilema”, copiii care mai citesc în zilele noastre o fac cu greutate, mai mult din obligaţie decât din convingere, fără ca lumea evocată în carte să le mai spună mare lucru. “D-l Goe” …mi-a bântuit toată copilăria – vechea istorie a celor trei femei care îl terorizează pe bietul băiat. Nu-mi plac textele vechi.”(C.G., clasa a VII-a). “Baltagul” este un roman pe care l-am citit greu. Finalul a fost tragic şi m-a impresionat în mod negativ. Am crezut tot timpul, pe măsură ce citeam, că Vitoria Lipan îşi va regăsi soţul. Pentru mine, e un roman al lipsei de speranţă.” (A.P., clasa a IX-a). Aşa citesc, dacă o mai fac, elevii reali ai zilelor noastre. Şi aceştia sunt din ce în ce mai puţini pentru că majoritatea preferă să ia de pe Internet rezumatul unei cărţi cerute la şcoală şi să treacă mai departe. Împreună putem schimba ceva şi îi putem convinge să citească altfel, din alte motive şi cu alţi ochi. La Şcoala de Cuvinte discutăm texte variate, ne punem întrebări şi facem comparaţii între texte, teme şi modele pentru că imaginaţia, creativitatea şi o limbă curată, cultivată cu grijă sunt daruri pentru viaţă, pe care copiii le vor păstra şi le vor creşte indiferent de drumul ales ulterior.bUn pariu deloc uşor, dar atât de fascinant! Vă aşteptăm să vă convingeţi!...
mai mult

Câteva sfaturi pentru redactarea unei compuneri narative

Data: 20/02/2014   Compunerea narativă trebuie să ţină cont de caracteristicile naraţiunii, care constituie o succesiune de momente: expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul. Indicaţii de natură generală: Atenţie la ce persoană povesteşti şi la ce tip verbal. Respectă firul narativ, trecând prin momentele subiectului. Creează personaje. Personajele înseamnă nume, portret fizic, portret moral, fapte, relaţii cu alte personaje, limbaj. Păstrează reperele spaţio-temporale în care se petrece acţiunea. Alege un titlu potrivit Respectă normele ortografice. Utilizează figuri de stil. Mizează pe valorile stilistice ale adjectivului, adverbului şi verbului. Expoziţiunea: reprezintă momentul introductiv în care se prezintă locul, timpul acţiunii şi personajul Descrie cadrul în care se desfăşoară acţiunea. Creează atmosfera în care se va desfăşura acţiunea. Foloseşte indici de timp: odată, demult de tot, într-o zi, aseară etc. Foloseşte indici de loc: undeva, acolo, unde Prezintă personajul prin nume şi descriere în câteva cuvinte. Intriga: reprezintă momentul care strică echilibrul şi declanşează acţiunea. Marchează acest moment prin indicii: deodată, pe când, în timp ce etc. Desfăşurarea acţiunii: Prezintă faptele în ordine logică. Nu te pierde în detalii care ţi-ar putea abate atenţia de la firul narativ. Încearcă să creezi suspansul şi să ţii trează atenţia cititorului. Inventează întâmplări prin care să faci acţiunea să avanseze. Punctul culminant (momentul de maximă intensitate) Poate fi marcat prin utilizarea indicelui lexical « dar ». Creează tensiune la nivelul textului. Accentuează stările personajului. Deznodământul: se restabileşte echilibrul şi acţiunea se termină. Repetă indicii de loc folosiţi la începutul compunerii...
mai mult

Copii frumoși la Școala de cuvinte

Data: 24/01/2014 Suntem mici, dar inimoşi. Suntem timizi, dar avem sufletul mare. Suntem aici să învăţăm, cu ochii larg deschişi şi cu inima în...
mai mult

Tehnici de realizare a unui rezumat

Data: 24/01/2014 Realizarea rezumatelor este o sarcină de lucru care, de obicei, le pune mari probleme copiilor de orice vârstă. Cerinţa se regăseşte începând cu clasa a III-a şi continuă în toţi anii de studiu până în clasa a VIII-a, fiind deosebit de importantă în cadrul pregătirii pentru examenul de capacitate. Pentru a vă uşura efortul, vă oferim câteva repere care să vă ghideze în realizarea unui rezumat. Etape ale realizării rezumatului: Citiţi textul integral, cu atenţie. Identificaţi fragmentele textului. Identificaţi elementele de legătură dintre aceste fragmente. Subliniaţi indicii de timp şi de loc din text. Realizaţi planul simplu de idei. Alcătuiţi un scurt text în care fiecare idee începe cu alineat. Reguli: Respectaţi succesiunea întâmplărilor. Relataţi la persoana a III-a. Utilizaţi timpurile verbale adecvate (prezent sau perfect compus). Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă. Evitaţi repetiţiile. Excludeţi figurile de stil. Redaţi textul în propriile cuvinte. Răspundeţi la întrebările Cine? Ce face? Când? Nu răspundeţi la întrebările Unde? Cu cine? În ce scop? Nu utilizaţi termeni precum „autorul”, „naratorul”, „personajul”. Sperăm că v-am fost de ajutor! Spor la...
mai mult